Nutriţia: totalitatea proceselor fiziologice prin care organismele își procură hrana necesară creșterii și dezvoltării, obținerii energiei pentru desfășurarea proceselor vitale.
Nutrimentele (substanţele nutritive): compuşi chimici din compoziţia alimentelor, folosiţi şi absorbiţi de organism în scop sanogen.
Nutrimente esenţiale (nu pot fi sintetizate de organism): vitamine, minerale, aminoacizi, acizi grasi şi unii carbohidraţi.
Macronutrimente: principalul constituent al alimentaţiei, ce furnizează atât energia cât şi elementele esenţiale pentru creştere, întreţinere şi activitate.
Macronutrimete:
– carbohidraţi;
– lipide;
– proteine;
– macrominerale;
– apă.
Carbohidraţii => glucoză sau alte monozaharide;
Lipide => acizi graşi şi glicerol;
Proteine => peptide şi aminoacizi.
Aceste surse de energie sunt interschimbabile.
Lipide -> 9 kcal/g;
Proteine si glucide -> 4 kcal/g;
Etanolul -> 7 kcal/g;
Aminoacizii esenţiali (AAE) : componenţii proteici esenţiali
În proteine sunt 20 de AA, din care 9 sunt AAE (trebuie furnizaţi din dietă).
La sugari este necesar un AAE în plus – histidina.
RAZ de proteine scade odată cu vârsta:
2,2 g/kg la copii de 3 luni;
1,2 g/kg la copii de pâna în 5 ani;
0,8 g/kg la adulţi.
Valoarea biologică (VB) a unei proteine – gradul în care o proteină se potriveşte cu compoziţia tesuturilor animale.
Potrivirea perfectă este a celor din oua, care au VB = 100;
Proteinele animale din lapte şi carne au VB = 90;
Proteinele din cereale şi vegetale au VB = 40;
La gelatină, VB = 0.
Complementaritatea proteinelor în dietă determină VB globală în dietă. RAZ proteică presupune că nivelul mediu al constituenţilor dietei să aibă o VB de 70.
Acizii graşi esenţiali (AGE) – necesari în proporţie de 6-10% din aportul total de lipide ( 5-10 g /zi).
AGE trebuie să fie furnizaţi prin alimentaţie. Surse de AGE: uleiurile vegetale şi uleiurile de peşte oceanic. Toţi AGE sunt acizi graşi polineasturaţi (AGPN), dar nu toţi AGPN sunt şi AGE.
Macrominerale:
– sodiu;
– clor;
– calciu;
– fosfor;
– magneziu.
Sunt necesare în cantităţi de ordinul gramelor pe zi la om.
Apa este considerată un macronutriment – necesară în cantităţi de 1ml/kcal de energie consumată, aproximativ 2500 ml/zi.
Micronutrimentele – vitamine şi anumite minerale.
Vitsamine hidrosolubile: C şi grupa de 8 vitamine B;
Vitamine liposolubile: A, E, K;
Numai vitaminele A, E şi B12 sunt stocate în organism în cantităţi semnificative;
Elemente minerale esenţiale: Fe, I, F, Zn, Mo, Cu;
Sunt incorporate în hormoni şi enzime (cu exc. F, Cr);
F formează cu Ca un compus (CAF2) care stabilizează matricea minerală a osului.
În cantităţi mari, toate mineralele sunt toxice, unele chiar implicate în patogenia unor cancere (Ni,Cr, As).
Singurele minerale inerte sint: Au, Ag.
Alimentaţia zilnică umană conţine cam 100.000 de substanţe chimice. Doar 300 sunt nutrimente, şi din acestea 45 sunt esenţiale. Totuşi, multe sunt utile.
– aditivii alimentari (depozitare, ambalare, pastrare)
– componente infime (condimente, arome, mirosuri)
– fibrele: îmbunătăţesc motilitatea şi ajută la prevenirea constipaţiei şi în tratamentul diverticulozei.
Alimentele bogate în fibre reduc creşterea postprandială a glicemiei şi au un rol în tratamentul DZ.
Fructele şi vegetalele bogate în fibre se crede că ajută la eliminarea substanţelor implicate în oncogeneză, care sunt produse de bacterii în intestinul gros. Există o relaţie directă cancer colon – alimentaţie săracă în fibre. Benefice pentru afecţiuni intestinale, apendicita, boala Crohn, varice, hemoroizi.
material redactat de Stelian Strîmbu